Skip to content

Mini lecţie de etimologie

Septembrie 25, 2010

Radu Beligan – Motto pentru un volum de memorii: „Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie! „

In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din „Omul care a vazut moartea”. Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia lui in multe domenii.

Eftimiu, care se nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut, pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii neasteptate.
De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul „descente du lit„.. Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza:
mousse d’ail (adica spuma de usturoi)?
Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la sintagma nemteasca „
mit stock„, adica „cu baston„, ceea ce inseamna cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!
Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea vinurilor.In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la gust.

Omul care facea operatia era un smeker, adica un specialist pe care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un individ istet,imposibil de tras pe sfoara.
Odata, la Constanta , ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul de la Tomis.
Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: „OVIZI, 6 lei.
Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond, negustorul facuse o analogie: GUVID-GUVIZI, OVID-OVIZI
Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.

Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti, exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac.
Fratele acestuia a fost cel dintai care a deschis in Romania un „santan” pe bulevardul Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara pe bulevard in fata institutiei”, ca sa atraga clientela. Acestea erau „fetele lui Patac„, adica patachinele

In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma ei (in
franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care numele inaltei palarii are cu  totul alta denumire, afara de aceea populara de  „tilindru”.
Explicatia este simpla: cel ce a introdus in Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.

Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii. Boul se cheama OX > cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef..
Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.
Porcului i se pune pig cand e viu si pork cand e mort. Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton. De ce? Fiindca in Anglia , incepand cu  secolul al XIII-lea, paznicii de turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce bucatarii au fost totdeauna francezi:
veau – veal; porc – pork; mouton -mutton; boeuf  beef!

18 comentarii leave one →
  1. Septembrie 25, 2010 13:55

    Ahahaha, ma distrez de minune azi!

  2. Septembrie 25, 2010 14:19

    Voi va distrati, iar eu plang de vreo ora, ca razui hrean. Geo, ia rade si tu niste hrean , sa vezi cum te desfunzi!

  3. mishulake permalink
    Septembrie 25, 2010 18:18

    Excelent ! Util ! Multumesc !
    Ai grija cu raceala , avem nevoie de tine !
    Ia cu hrean !

  4. Septembrie 25, 2010 20:30

    la salata de bouf cum îi zice?😀

  5. Septembrie 25, 2010 21:41

    Pe yahoo n’ai adresa de e-mail?

  6. Septembrie 26, 2010 19:08

    Foarte interesant!
    Pe atunci mai avea lumea timp să se întrebe de unde ne vin cuvintele. Acum doar le folosește. De obicei, prost.😀

  7. Septembrie 26, 2010 23:29

    Exceptional acest text! In aceasta aserţiune dacă o să existe mioare de vânzare o să aibă pluralul „miori” de la vioară-viori

  8. kekee permalink
    Septembrie 27, 2010 9:57

    Fain textul !

  9. Septembrie 28, 2010 8:24

    No,saru’mina.
    A spus nevasta-mea ca daca n-am luat de la ea raceala,pot sa vin linistit la tine ca n-am nici o sansa…

  10. Septembrie 30, 2010 14:15

    „Miştok” articol!😀 Chiar nu ştiam aceste etimologii. Mersi!

Trackbacks

  1. Poveste de vis (6) « Blogul lui Teo Negură
  2. Împreună… « Cristian Dima
  3. PLOAIA DIN VIS « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
  4. UN CĂŢEL PENTRU FIECARE « Cristian Dima
  5. ZBOR DEASUPRA… BOABELOR DE MEI « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
  6. Trafic cu Hituri (runda 35) « Blogul lui Teo Negură
  7. TVR la Ardeu – Ardeu 3 « Cristian Dima
  8. S-AU VĂZUT… S-AU PLĂCUT « Blogul lui CARMEN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: