Skip to content

Câinii familiei

Noiembrie 1, 2010

Şi ca să nu ies din zona patrupezilor cu care v-am obişnuit în ultimele două zile, am să povestesc reveleţia zilei de ieri. Pentru c-a fost o zi superbă de toamnă cu mult soare şi cer senin, am decis să mă desprind de afurisenia asta de calculator care-mi mănâncă suficient de multe ore din viaţă şi am ieşit din casă. Unde să mă fi dus fără o parachioară în buzunar? La mama, normal.😀 Despre mama trebuie să vă spun că-i o mare iubitoare de animale şi că acum un an i-a murit cockeriţa. Inutil să vă zic cam câtă suferinţă i-a provocat dispariţia ei şi cam cum tânjeşte după ea! Asta a fost o paranteză. Am şi eu un coker şi chiar nu vreau să-mi imaginez cum ar fi viaţa fără el, cert este că nu mi-ar mai trebui un alt câine, veci! Mama mea însă este de altă părere. Aşadar, iarna trecută a găsit un pui de maidanez pe care cu dragoste l-a adus în casă, la căldurică şi papa bună. Aşa câine aiuristic eu n-am mai văzut! Cât timp stăteam la ea, trăgea de mine, de haine, de papuci! Compostor în toată puterea cuvântului! Un căţel foarte simpatic, însă după zece minute de tratament din ăsta, nu-ţi mai trebuia nici popă la moarte!😀 Lunile treceau si Tobiţă (aşa-l botezase) creştea şi creştea şi creştea… S-a făcut Tobias ditai dulăul. Era clar că trebuia dat la o curte şi nu numai datorită prezenţei sale mai mult decât impunătoare ci şi pentru că n-a putut fi educat nici de-o culoare! Probabil că nici maică-mea n-a avut nici metodă şi nici timp, cine ştie? După vreo două luni de căutări, Tobiţă şi-a găsit o căsută la ţară, căsuţă a unor vecini de-ai maică-mii, oameni gospodari, cu stare. Nu vă mai zic că şi acum, după un an de când s-a mutat Tobiţă, mama îi păstrează oase şi-i cumpără mâncare uscată pe care le-o dă la sfârşit de săptămână noilor stăpâni!😀
Ieri, am avut o a doua surpriză de proporţii! Pe colţarul din bucătaria mamei „trona” un fel de veveriţă sau mai curând un fel de pui de vulpe, slab şi costeliv, însă c-o figurică tare drăgălaşă. Ulterior mi-am dat seama că de fapt era o căţeluşă. Din păcate este depresivă rău de tot, doarme toată ziua, n-are chef de joacă, în concluzie un câine trist. Prea trist. Am aflat mai apoi c-a fost cu ea la veterinar, unde a aflat că-i sterilizată undeva la un padoc şi că are are între 2 şi 3 ani. De mâncat mănâncă, de băut bea, pare sănătoasă, ce să zic… Aaaa, m-am luat cu vorba şi-am uitat să vă spun c-a găsit-o în faţa blocului, acolo unde găsim noi toţi căţeii!😀 (pe Gipsy al meu tot acolo l-am găsit). Eu sper sincer să-şi revină că de nu, iar ne-am tras motiv de supărare în familie!😀

Hai să vă arăt şi nişte fotografii cu subiecţii mai sus menţionaţi:

Betty, cea mai înţeleaptă şi frumoasă căţeluşă! Sper că-i este bine acolo, în Raiul căţeilor!

Tobiţă- câinele compostor! Un haios!😀 Aici avea vreo 4 luni!😀

Şi the last but not the least, Foxy!

Şi hai şi o fotografie cu Gipsy al meu! Frumos golanul, nu?

Voi ce poveşti cu animăluţe aveţi?

25 comentarii leave one →
  1. Noiembrie 1, 2010 21:36

    Superbi! Toti sunt niste superbi!
    Si asta din urma e o draguta foc!

  2. Carmen Negoita permalink
    Noiembrie 1, 2010 22:00

    Pe al tău nu-l întrece nimeni, dragă. Căţeluşa aceea o fi poate mai timidă. Poate are nevoie de puţin timp ca să se acomodeze. Are o privire blândă. Îmi place. Crezi că toate fiinţele sunt vulcanice ca tine?😀

  3. Noiembrie 1, 2010 22:04

    Nu , n-am poveşti , că mă loveşte dorul de el. Şi nu mai e.

  4. Noiembrie 1, 2010 22:15

    Tobias e pocăit? Că după nume aşa pare😀

  5. b.d. permalink
    Noiembrie 1, 2010 22:17

    Daca-ncep sa povestesc,…nu mai vad monitorul:( Inca mi-e greu:(…

    Ce dulce-i Foxy ! Dar ce privire trista…Are nevoie de multa dragoste
    si caldura, sunt sigura ca mama ta i le va da.

  6. Noiembrie 1, 2010 22:18

    zaqk, mulţumim!
    Carmen, bine-ai revenit! Ţi-o fost bine, ha?
    Arici, ok, înţeleg.
    Angela, ce pocăit frăţică? ăla e cel mai zănatec câine din câţi am văzut vreodată!!😀

  7. Noiembrie 1, 2010 22:20

    b.d. , ştiu povestea ta😦 Da, sunt convinsă că face tot posibilul! Să sperăm că în timp îşi va da seama că face parte din familie…

  8. mishulake permalink
    Noiembrie 2, 2010 0:16

    Of .

  9. Noiembrie 2, 2010 1:17

    Giana draga, eu am acasa un vitel, ca nu-i pot zice caine, un rothweiller care se si rahateste cam o lopata-doua pe zi, dar mna, aici l-am gasit, nu l-am luat eu😀

    • Noiembrie 2, 2010 1:31

      Teo, ştiu, ştiu, ai scris despre asta!😀 m-am prăpădit de râs şi atunci! lasă că ştiu că-l iubeşti!😛

  10. Noiembrie 2, 2010 1:30

    Am citit, mi-au plăcut toţi din pozele tale. De fapt nu cred că sunt căţei care să nu îmi placă. Povestea ţi-o spun mâine că acu mi tare somn. O zi faină mâine şi calde îmbrăţişări!

    • Noiembrie 2, 2010 1:32

      Cristinel, stai liniştit, nu tre să spui povestea nici mâine, ştiu ce înseamnă să-ţi fie lene😀 Mai bine ne povesteşti când vei avea dispoziţie, la tine pe blog!🙂 Noapte bună, pupici!

  11. Noiembrie 2, 2010 12:53

    Nu vreau sa comentez acum.O sa-ti facem o vizita diseara toata familia si poate vine si Mioara care o are pe Brita.Brita e identica cu rromu-ul tau.Atita ca e batrinica,are diabet si face tratament.Din cauza diabetului a orbit.
    Las’ca povestim diseara,dupa prinz.
    Ca noi prinzim la ora…19.
    Mult bine,

  12. Noiembrie 2, 2010 13:07

    M-ai intrebat-la mine- de unde-i bricheta.Ti-am raspuns.
    Vrei sa-ti aduc aici raspunsul?

  13. Noiembrie 2, 2010 14:14

    Nu cred că vrei să mă pornești, că la trecutul meu caninofil zbuciumat, n-aș termina nici la Crăciun!
    Deocamdată le fac doar inventarul: Bob, Lili, Amor, Albuța și Corcodel, ultimii doi în coproprietate cu nu știu cine din sat, că nu i-am aflat încă.

  14. Noiembrie 2, 2010 17:29

    eu am avut, how fun, o catelusha pe nume kitty.😦
    a murit acum 3 ani (avea 17).
    un canish de o inteligenta iesita din comun, extrem de jovial si prietenos, plin de personalitate.
    i’d trade any human being for her😦

  15. Noiembrie 2, 2010 21:51

    acu, mă ştii, io sunt fan pisici, deşi am crescut cu câini, la curte.
    povestea lu a mică (are 16 ani) e pe undeva pe blog. intrată în casă, fugea de moarte… acu n-aş schimba-o pe nimic, niciodată.
    frumoşi câinii voştri. am zâmbit cu drag, privindu-i!

  16. Noiembrie 2, 2010 22:34

    Frumoasa este Betty ,mereu in amintirea voastra.Cred ca acum se converseaza cu Gesi a noastra.
    Tobias?In poza isi da importanta.Acum cred ca e important,are in grija o gaspodarie.
    Vulpi,miculuta,daca maninca si bea apa e de bine.Iti dai seama cit a suferit de pe urma oamenilor .Acum trebuie sa realizeze ca cineva (tot un om) o iubeste si are grija de ea,numai de ea.Apoi sa vezi fericire .Rromul tau e perfect.Si el stie asta.
    Mi-e cam greu sa scriu cu Cola in brate.Pina acum ne-am prostit si acum s-a retras in dormitor,adica la mine in brate.

    Pentru mama ta in special, multa sanatate si bucurii alaturi de noua fetita. Fiecare catel isi are locul lui, pe care nu-l va lua nici un altul care va urma; sa va bucurati de fiecare zi in care sunteti impreuna cu ei. (Fraza asta imi apartine, Tunde).

  17. Noiembrie 3, 2010 7:58

    🙂 ce catei frumosi. Si veverita e simpatica. Ii va trece timiditatea si depresia. In ce-l priveste pe Gipsy, e un catel cu stil si atitudine. Are personalitate si de asta imi place de el.🙂

  18. Noiembrie 3, 2010 20:27

    Administratorul asociatiei de locatari se poate incadra la „animalute”?

  19. klausen1976 permalink
    Noiembrie 3, 2010 20:55

    imi place Toby🙂 …

  20. Noiembrie 4, 2010 10:23

    Nişte frumoşi! Să-ţi trăiască şi să te bucuri de (cu) ei!

    Şi eu am amintit pe la mine „acasă” de cuţuluşii mei. Dar cel mai tare îl am la inimă pe Ţuchi – seniorul familie canine. Eu îi mai spun şi „doctor Ţuchi”🙂 Orice m-ar durea, el ştie să mă facă bine! O minune de căţel! Trebuie să scriu ceva despre el.

Trackbacks

  1. Trafic cu Hituri (runda 40) « Blogul lui Teo Negură
  2. Amintire din trecut – Ardeu 6 « Cristian Dima
  3. Fără voie « Ada Pavel's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: