Skip to content

Ui don nid nău educheişăn

Decembrie 2, 2010

Nu mi-a plăcut şcoala. Încă din primele zile mă bântuiau gânduri de evadare, gânduri de care n-am scăpat decât atunci când am încheiat orice socoteală cu ea – cu şcoala adică. Nu-mi plăceau colegii, nu-mi plăcea învăţătorul, nu-mi plăcea uniforma, într-un cuvânt eram o mare – mică nemulţumită! Prin urmare, a treia zi de şcoală am sărit-o din motive meteo. Toamnă fiind, ploua şi bătea un vânt de nici un câine nu era de dat afară, darămite un boboc de fată ca mine! Aşa că n-am ajuns bine la colţul blocului că m-am şi întors în liniştea căminului. La orele 12.30 primeam telefonul de control de la mămuca care vroia să se asigure c-am ajuns cu bine acasă.  – Şi? cum a fost la şcoală? mă întreabă draga de ea. – Ăăăă, păi n-am ajuns, că bătea un vânt de efectiv mă lua pe sus, era să-mi rupă şi umbrela, îţi dai seama?!!” – am răspuns eu c-o nonşalanţă cu care şi în zilele noastre reuşesc să-i blochez pe cei apropiaţi mie. Continuarea nu v-o mai spun, v-o puteţi imagina şi singuri 😀
La scurt timp după asta, se face şedinţa cu părinţii. Habar n-am ce probleme s-au dezbătut acolo, cert este că maică-mea plutitoare toată, fericită nevoie mare, vine acasă într-un suflet şi-mi zice: – „Gienuca mea, deşteapta lu ‘ mama, ai luat 10 în prima ta lucrare de control la matematică!! Bravo fata mea, sunt foarte mândră de tine! Dar spune tu lu’ mama, ai făcut tu singurică exerciţiile alea? chiar ai ştiut? nu te-ai inspirat de niciunde?”  Eu, încă sinceră la vremea aia, zic: „normal că n-am ştiut! m-am uitat în spate la Izabela, la Mihaela colega de bancă şi în faţă la Cornelia!” Săraca mama, parc-o văd, tot Universul căzuse peste ea.
Peste ani de zile, cam pe când eram în clasa a zecea, aveam nişte note execrabile la matematici şi fizici. Aveam o dirigintă tare drăguţă, adică frumoasă de-a dreptul, o prezenţă care-ţi tăia răsuflarea, profesoară de română şi pictoriţă în timpul liber. Îi eram tare dragă, ţinea la mine şi tocmai de aia avea grijă s-o sune pe mama periodic şi s-o ţină la curent cu situaţia mea şcolară. Asta a funcţionat doar o vreme pentru că mai târziu,  m-a învăţat pe mine o vecină cum să fac să pot suna dar să nu pot fi sunată. Odată telefonul desfăcut, nu trebuia decât să decuplezi un anume fir (care avea la un capăt un gen de mufă de metal)  şi gata! Zis şi făcut. O bună bucată de vreme a fost tare linişte, numai că între timp a venit ziua lui taică-miu. A aşteptat bietul om toată ziua să sune telefonul. Cum se poate să te uite toţi prietenii? Nu l-am văzut niciodată pe taică-miu aşa disperat nici până atunci şi nici de atunci încoace! Pe seară aşa, s-a dus la un vecin de unde a sunat la Deranjamente. A doua zi au venit băieţii, au desfăcut telefonul, au pus firul la loc şi-au avut grijă să-i asigure pe-ai mei că respectivul fir a fost scos de cineva, în mod deliberat,  pentru că nicio izbitură n-ar fi putut smulge mufa aia de la locul ei! 😀 La scurt timp, a sunat şi doamna dirigintă şi mama lui Ştefan cel Mare şi tot neamul lor iar eu zile bune n-am mai avut o lungă perioadă de timp… Mi-am reintrat în drepturi abia după ce am reuşit la examenul de treapta a doua!
De aia zic: nu mi-a plăcut şcoala.

Update pentru co2day: matricola mea din perioada liceului.

Anunțuri
25 comentarii leave one →
  1. Roxana permalink
    Decembrie 2, 2010 14:39

    Exista cineva caruia sa-i fi placut scoala ? Mie nu mi-a placut nici la scoala nici la liceu dar parca imi lipseste agitatia,imi lipsesc colegii cu care aveam diferite discutii,profesorii care ma exploatau psihic cu invatatu,scrisu,cei care imi placeau pentru ca ne ascultau si ne vorbeau pe limba noastra,acelora chiar le pasa intr-un fel…Ui nid educheisan intr-un fel,pentru a invata sa socializam,sa lucram in echipa,sa invatam lucruri pe care apoi sa le uitam :P…face parte din formarea noastra 😉

    • Decembrie 2, 2010 14:45

      Roxana, stai! nu ma intelege gresit! Perioada liceului este cea mai frumoasa perioada a vietii mele! cele mai frumoase amintiri de acolo pleaca… mi-e dor de colegi de nu mai pot! Mie nu mi-a placut invatatura, mami 😀 Am invatat fortat, intelegi? la absolut nicio materie n-am invatat din placere! ha ha

  2. Roxana permalink
    Decembrie 2, 2010 15:11

    Am inteles ideea 😛 printre randuri am scris si eu ca nu mi-a placut sa invat si altele,dar imi adusesem aminte de tot ce-a insemnat anii astia,frumosi,chiar daca trebuia sa ma trezesc dimineata (ceea ce nu-mi place si timp de 12 ani n-am reusit sa ma trezesc,ca altii fara ceas,sau fara sa-mi fie somn…la ora 8 cand ajungeam primul lucru pe care il faceam era sa casc,toata ora de altfel, de parca n-as fi dormit toata noaptea 😆 ) si pe timp de iarna cand era ger,nu frig,sa ies din plapumioara era cel mai urat lucru posibil :P…Iar ultima idee am spus-o,in defavoarea titlului articolului,daca pot spune asa 😛

  3. Decembrie 2, 2010 15:50

    Măi, mie la școală mi-a plăcut!
    De învățat nu-mi prea ardea, dar eram a naibii de sfioasă, așa că o făceam mai mult ca să nu mă fac de rușine.
    Oare o să arunce cineva cu pietre în mine dacă voi spune că am luat premiu chiar și într-a XII-a?
    În schimb, dacă m-ar pune cineva să fac din nou primii trei ani de medicină, n-aș mai face-o nici să știu că spăl budele la cine știe ce firmă. N-am învățat în cei trei ani aproape nimic care să-mi folosească în meserie.

    • Decembrie 2, 2010 16:12

      Mel, eu nu eram deloc sfioasă! 😀 Învăţam doar în ultimul moment şi doar când îmi ajungea cuţitul la os. Din fericire n-am picat niciun examen, m-am descurcat întotdeauna.
      Cum să stai la orele de matematică când la Lido se servea o cafeluţă aşa de bunăăăă! şi se mâncau nişte covrigei de te lingeai pe degeţele :)))
      Te cred c-ai luat premiu si in clasa a XII a şi-ai învăţat, altfel nu ajungeai doctor!! 🙂

  4. Decembrie 2, 2010 15:55

    Gia, pentru compunerea asta îţi dau nota 9. Îţi dădeam 10 dacă purtai bentiţă şi aveai matricola cusută regulamentar pe sarafan. Mie îmi plăceau zilele tomnatice de practică, când ne îndesau ca pe sărmăluţe în două autobuze sovietice şi ne duceau să culegem struguri din viile răspândite pe dealurile Niculiţelului. Nu am să uit niciodată atmosfera de camaraderie şi prieteniile legate pe durata celor două ore cât ţinea călătoria cu autobuzul.Pe la jumătatea drumului, după ce ne asiguram că toată lumea a terminat de vomitat, cântam cu elan tineresc celebrul şlagăr internaţional: „Frunză verde de piper/Să trăiască nea şofer”. Odată ajunşi în sălbăticie, ne aşezam pe găletuşele de plastic şi scluptam cu bricegele din dotare în bulgări de pământ uscat, diferite animăluţe şi organe genitale, pe care, mândrii de operele noastre, ni le treceam de la unul la altul, ignorând complet norma de struguri culeşi ce trebuia realizată, spre disperarea diriginţilor.

    • Decembrie 2, 2010 16:18

      co2day, aaaa, păi astea-s părţile cele mai frumoase! am fost şi eu în practică agricolă la sortat de ceapă! mamă ce zbura ceapa pe acolo!!!! S-au făcut două tabere inamice: una de fete şi una de băieţi. Ei aruncau cu ceapă-n noi şi noi în ei… A fost o nebunie totală… 😀 Şi tot în practica asta, s-a întâmplat c-am ales şi eu vreun kil de ceapă să-l duc acasă şi m-a prins diriginta!! Am tras o ruşine, îţi dai seama… mai ales că nu eram vreo necăjită, dar na, suflet de român: nu şuteşte ceva, nu se simte bine 😀
      Apropo de matricolă, tocmai mi-ai dat o idee. Mă duc să-i fac o poză şi-o postez!! 🙂

  5. mishulake permalink
    Decembrie 2, 2010 16:36

    Hai sa ma parasc si io ! Am ramas corigent , pe toamna, la muzica in clasa a 7-a !
    Baa da’ ce numar matricol ai avuuut ! 69/7!

    • Decembrie 2, 2010 16:43

      Mishulake, cum ai reusit?? erai chiar asa de afon?? 😀
      Numai mie mi se putea nimeri asa un numar, este? ha ha ha

      • mishulake permalink
        Decembrie 2, 2010 18:02

        Nuuu ! Lipseam de la cor, si se punea mare baza pe concursuri intre scoli, iar io eram afumat la maxim si-mi curgea mucu’ dupa Angie … Tin minte s-acu vara aia in care bagam solfegii, game, diezi , bemoli, o vara nemaipomenita, ma tragea ata la strand si-n Cismigiu si io invatam de ziceai ca tre sa intru la Conservator. Angie erea la mare…!

  6. kekee permalink
    Decembrie 2, 2010 17:48

    Mie mi-o plăcut la şcoală .
    Şi în generală, şi-n liceu , şi mai ales în facultă. Şi nici nu am prea chiulit ( în liceu ) că la şcoală era distracţia adevărată.
    Iar dacă vroiam să bem o bere, făceam chetă, umpleam o geantă cu sticle goale – pitite după hărţile de istorie, trăgeam la sorţi şi ” vinovatul ” mergea de ne aducea berea.
    Şi nici cu învăţătura nu am avut probleme. Nu am fo’ cel mai bun dar eram p-acolo fără să depun niciun efort.
    Fain la şcoală.

  7. cristiangheorghe permalink
    Decembrie 2, 2010 18:27

    Mie mi-a plăcut școala. Era o clădire frumoasă. Acu au renovat-o și îmi place și mai mult.

  8. Decembrie 2, 2010 18:54

    Faina compunerea.
    Normal ca toti au amintiri frumoase din scoli.Da-i fain cind,copii fiind spunem adevarul si dupa ce crestem un pic ne creste si talentul de a inventa tot felul de scenarii pentru a ascunde una alta.Si culmea,tineam minte ce-am mintit…

    Ii de toata groaza ala cu pinc floidu.Ar muri de invidie daca l-ar auzi…

  9. Carmen Negoita permalink
    Decembrie 2, 2010 19:05

    Georgiana, eu n-am luat premiu la şcoală. S-au trezit în schimb ăştia de la facultate, dar era prea târziu ca să mă mai încânte bucata aia de carton. 😀 Mai fericită a fost mama de parcă i-l acordase ei. Probabil fericită că i-a venit mintea la cap şi fiicei ei. 😆 În rest, nu pot spune că m-am omorât după şcoală, nici ea după mine. Dar m-am descurcat. Am şi chiulit, am şi copiat, m-a prins copiind, am şi suflat, mi-au suflat şi alţii, deşi nu întotdeauna ceea ce trebuia 😀 . Am luat şi 10, am luat şi 3. Am trecut prin toate fazele, măcar ştiu că nu mi-a scăpat nimic.

  10. Decembrie 2, 2010 19:30

    Mie mi-a placut la scoala, invatam si citeam. Eram foarte constiincioasa. In schimb uram practica. As fi stat de doua ori la scoala decat sa ma duc in practica. Munca fizica nu era pentru mine. 🙂

  11. Decembrie 2, 2010 20:37

    să ştii jorji că mie mi-a plăcut şcoala.
    nu stăteam io să tocesc da prindeam repede şi asta îmi asigura un confort în faţa alor mei care nu se stresau să vadă ce studiez în cameră (de regulă tone de romane).
    acu e mai complicat, că nu pot să ascund romanul în cratiţa în care gătesc… he, he. şi nici rufele nu se calcă singure.

  12. Laura permalink
    Decembrie 2, 2010 21:50

    Maaai, io ce sa zic. De pe la 7 ani tot intr-un invatat sunt. La unele scoli mi-a placut mai mult, la altele mai putin. In general mi-a placut. Cert e una: am doua prietene foarte bune, care mi-au ramas din liceu.
    Profa de chimie a fost „prietena” mea. Si dirigii, care am avut norocul sa fie de romana, iar eu aveam cam propriile comentarii care in general nu corespundeau cerintelor :))

  13. klausen1976 permalink
    Decembrie 2, 2010 22:31

    hmmm … mi-ar fi fost necesara informatia asta cu firul … peste ce batai as fi sarit ! 🙂 … din postura de victima 🙂

  14. Decembrie 2, 2010 22:35

    Georgiana, ai un umor …molipsitor! Am râs pe cinste! Auzi tu, ce să păţească bietul tău tată! Uite, asta cu telefonul nu am mai auzit-o!
    Mie mi-a plăcut tare de tot şcoala. Chiar dacă la matematici o mai scrânteam câteodată. Şi eu mi-am păstrat matricola. La întâlnirea de 20 de ani am venit cu ea în piept!

    Iar „blondul” cu acordeonul…e mortal! Are „talent”! 😀

  15. Decembrie 2, 2010 23:06

    Georgiana, nu ți-a plăcut școala, dar ai umor și scrii al nabii de bine! A meritat să nu-ți placă! 😉
    Mie mi-a plăcut. Nu învățam mai nimic, mă descurcam. Ei, la metematică era musai să exersez, dar la restul nu știu ce îmbârligam de-i dădeam gata pe profi! Într-a XII-a, am luat Premiul I (nu da cu pietre!). Nu, nu eram la Arte, artele m-a sedus după terminarea liceului, dar și acolo eram No 1! Hai că mă prea laud. Nu pentru premii mi-a plăcut, ci pentru colegi și atmosferă. Majoritatea colegilor din liceu sunt plecați în Canada și SUA. Așa s-a întâmplat, mi-e dor de unii, dar numai cu vreo trei colege mă întâlnesc încă. Și ne amuzăm ca pe vremuri. Și ție ți-a plăcut liceul! 😉

  16. mishulake permalink
    Decembrie 3, 2010 10:59

    ( Vezi? daca nu stii? Ia baga neste alfa si beta caroten, omega 3 si polifenoli ! )
    http://www.gandul.info/magazin/lista-alimentelor-care-cresc-rapid-imunitatea-organismului-7772945

  17. Decembrie 3, 2010 15:50

    Pisi, mi-a placut aia cu cratiţa! heheee, nicăieri nu-i mai bine ca la mama acasă… şi eu tânjesc după vremurile alea lipsite de griji!!
    Laura, n-ai idee cât de bine mi te imaginez! Parcă te şi văd! la capitolul personalitate stai fuarrrrte bine! 😀
    Klausen, în sfârşit cineva care mă înţelege! 😀
    Alex, dacă reuşesc să te amuz măcat un pic e foarte bine, înseamnă că mi-am atins scopul! restul nu mai contează!!
    Mirela, eeee, de descurcat m-am descurcat şi eu dar nu pot să zic că-mi făceau plăcere tezele, lucrările de control şi examenele de admitere! Colegii de liceu nu se pun la calcul! noi ne-am inteles foarte bine si-am fost o clasa de trăzniţi, umanişti., îţi dai seama…
    Mishulake, mă treci pe morocovi şi pe nuci? 😦 o fripturică de porc n-ar creşte imunitatea…!

Trackbacks

  1. LUMI PARALELE (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: