Ce mai gătesc eu când gătesc
Mă loveşte duminică seara cheful de gătit. Aveam în frigider nişte ficăţei de pasăre pe care, nu ştiu ce mi-a căşunat, dar voiam să-i gătesc altfel decât o fac de obicei adică la ceaun cu 3, 4 cepe călite. Şi mă apuc de căutat pe tata gugăl – reţete. Găsesc repede o reţetă care corespundea la fix cu ingredientele de care dispuneam. Aşadar, hai să vă zic reţeta aşa, în linii mari.
Se iau 500 de grame de orez, se pun la fiert în apă cu sare. După ce orezul a fiert, se ia de pe foc şi se amestecă cu 300 de grame de caşcaval şi 3 ouă. Toată treaba asta se pune la cuptor într-o tavă unsă în prealabil cu unt. Când chestiunea asta prinde-o culoare aurie, se scoate din cuptor şi peste ea se pune următoarea combinaţie, pe care, ai pregătit-o în timpul cât a stat orezul la cuptor. Deci 500 de grame de ficăţei de pasăre, 3 cepe, un ardei, rosii în bulion, 300 de grame de ciuperci, condimente, bla bla, se călesc la foc mic. Eh, amestecul ăsta se pune ulterior peste patul ăla de orez de care v-am zis şi se dă iarăşi la cuptor pentru vreun sfert de oră. Toată treaba asta arată cam aşa la final (fotografia nu-mi aparţine):
Nu arată rău, nu-i aşa? Măi copii, nu arată rău dar la gust este oribilăăăăă!! N-am mâncat în viaţa mea ceva mai dezgustător! O combinaţie absolut nefericită de ingrediente, ca să nu mai zic de costuri. În concluzie un mare rateu şi timp pierdut în bucătărie. M-am învârtit pe lângă toată drăcovenia asta de „budincă” cale de vreo trei ore!
Ruptă de foame şi nerăbdătoare, pregătesc frumos masa şi-mi invit soţul la marea supriză gastronomică. Iau prima gură, dau să vărs dar mă abţin, că mă gândesc că dacă totuşi lui îi place… Mă uit la el, săracu… un drăguţ… îi văd grimasele şi aştept să zică ceva. El, observându-mă vădit scârbită (se pare că totuşi n-am reuşit să-mi ascund prea bine sila) îmi zice:
– Ţie nu cred să-ţi placă foarte mult pentru că ştiu că nu eşti mare amatoare de orez! 😀
dar nici n-a zis că nu-i place. Sinceră să fiu, nu ştiu cum de-a reuşit să mânânce toată porţia aia generoasă dehais-oalintămşisă-izicem „budincă”, cert este că mai târziu, spre seară mi-a mărturisit timid că i-a lăsat un gust tare naşpa-n gură şi c-aş face bine s-o arunc 😀 😀 Eiiii, cum s-o arunc, nu mai bine dăm la căţel o porţioară? Zis şi făcut. Gipsy al meu a mâncat aproape instanteu maglavaisul din castron, ba în mărinimia-mi, am dus o porţie zdravănă şi la prietenii mei- căţeii pripăşiti prin jurul blocului. „Un vis, o nebunie”, mi-am zis! am făcut o excelentă mâncare pentru câini, deci totuşi a meritat efortul. Asta până a doua zi când Gipsy al meu a vomat în trei reprize de mi-a rupt sufletul tot de atâtea ori.
Ca o concluzie: nu mai fac în viaţa mea experimente culinare cu reţete luate de pe internet!
pai cum asa ca acolo zice ca e foarte buna? 🙂
Rata, aşa zice, da, şi chiar miroasea bine când era în cuptor. Ca o politicoasă ce sunt eu chiar am şi scris un comentariu, acolo, unde-am găsit reţeta şi am mulţumit pentru idee… dar e oribilăăăăăăăăăăă!!! 😀
shhhhh! 🙂
In loc de orez mai bine pui o mamaliga sub, fara cascaval, fara oua. Nu mai pui nici la cuptor, ci fierbi mamaliga separat, ficateii separat, se intalnesc ei in farfurie.
Da, stiu, ti-am dat reteta clasica, aia pe care nu voiai sa o faci. Dar nu e mai bine cu ceea ce te-ai obisnuit? 😀
Zaqk, normal ca mai bine faceam reteta clasica, da’ deh! mi’am zis ca sa mai ies si eu din tipare… Promit ca nu mai fac! 😀
Giana, e chiar oribila! Sa-ti spun un secret: niciodata sa nu amesteci ficateii cu altceva decat putin piper, sare (dupa ce sunt facuti) si ceva ceapa calita fin. Unii mai pun un pic de vin, dar eu nu. Garnitura: piure sau pireu, merg si cartofii prajiti. Te pupicesc! 🙂
Mirela, ştiuuuuuuuu! aşa-i fac si eu de obicei 😀 dar na, am zis că hai să mai experimtez şi alte chestii. Mare greşeală! tot păţitu’i învăţat, nu?
Te pupăcesc si eu!!
Pai ai dorit sa iesi din tipare, ai reuusit !!! Bine ca mi-ai zis , era sa ma bag si io la o portie!
Geo
Eu ficateii de pasare ii gatesc intr-un singur fel. Jumatati de ficatei + jumatati de prune uscate, infasurate intr-o fisie de bacon si bagate la cuptor. Evident, servite ca hors d’oeuvres. Delicioase! 😉
Pacat ca nu-ti deschizi restaurant! 😉
mă iei la mişto 😦 n-am vrut să mă dau mare, să ştii.
Mishulake, n-ai mânca aşa ceva nici dacă te-ai tăvăli pe jos de foame 😀
Papa, prune uscate? alea nu-s dulci? nu de alta, dar mie tare nu-mi plac mâncărurile dulci. de gustibus, na!
Georgi, chiar lui papagigli i-am raspuns! Am continuat o discutiune inceputa la Rata lui cu Varza, despre un minunat restaurant , ramas in faza de proiect… Cum sa iau o fata ca tine la misto?! 😛
Mirela, eeee, ma alint si eu 😛
Geo
Vad ca ti-a placut rata mea pe varza 😆
Ba sunt dulci, dar merita sa incerci. Sunt convins ca n-o sa-ti para rau. A propos, nici mie nu-mi plac mincarurile dulci, in general. Sunt insa unele, cum ar fi pieptul de rata cu sos de portocale si ficateii de care ti-am vorbit, de care m-am indragostit ca de-o femeie sexoasa 😉
Papa, o să încerc, dar stai să se facă prunele, să le pun la uscat… mai durează! 😀
Georgiana, si inca ceva: daca nu-ti iei retele de unde trebuie! 😉 Ma-ntelegi unde bat, nu? 😛
Papa: rata cu portocale e cea mai buna! Da!
Cool, să trăiţi, am înţeles! 😉
Titlul articolului trebuia sa fie „Razbunarea ficateilor”….
Geogiano, fato, nu iti dai seama cum am citi postarea , mai ales ca mie nu-mi plac ficateii de fel. In prima parte ma gandeam ca ti-ai schimbat stilul. te-ai facut blogareasa -bucatareasa.Dar pe urma m-am linistit!
Virtuale, întotdeauna mă gândesc mai mult la ce titlu să pun postării decât la postarea în sine 🙂
Minoki, neee, îs o bucătăreasă clasică, n-am cu ce mă lăuda la capitolul ăsta, că dacă-aş avea, aş face-o, că-s o încrezută de felu-mi 😀 Apropo, ce zici de-o întâlnire vinerea viitoare cu Vlad, colaboracul nostru buimac? Vine la Iaşi şi ne-a invitat la un ceai 🙂 A? Ce zici?
Parafrazand titlul… „Ce mai gâdesc eu când gâdesc”.
😀 😀
Cu mare drag.
Minoki, o să-ţi scriu pe mail ce şi cum, ok? Abia aştept! 😉
eu zic sa nu fii asa categorica cu retetele de pe net: un contra-exemplu este http://www.ucus.wordpress.com de unde sunt convins ca gatind orice reteta nu iti pare rau 🙂 .
eu am „testat” cam 90% din ele (direct de la sursa) si chiar sunt FOARTE BUNE !
Keep trying !!! … ca sa parafrazez un intelept …”Johnny W”
piff, stiu retetele lui Ucu! 😉 suntem pretini vechi! Haidi mai, facem caterinca! 😉
Gateste ca un meserias! la fel si Zana Eficientei si Tanti Jeni de la Cantina Sociala 😉
…Da’ cu Gipsy, ce-ai avut ?!
Traian, nu m’am gandit ca niste orez cu ficat de pui poa’ sa’i faca rau 😦
Ia una cu complexitate redusa.La foc mic si cat cuprinde.. :))
ingrediente:
Budinca de orez: 1 kg orez, 500g cascaval, 2-3 oua. Ficatei: 1 kg ficatei de pui, 5 ciuperci, 3 cepe potrivite, 2 linguri ketchup
Mod de preparare:
Se fierbe orezul in apa multa( 1 parte orez- 3 parti apa)cu sare, piper, vegeta…eu am pus si un cub de pui.
Dupa ce a fiert, se strecoara si se amesteca cu 2-3 oua batute (initial, am pus 2 oua-ca in poza, dar in final, am mai adaugat un ou) si cu cascaval ras, cat va lasa inima :). Pe mine m-ar fi lasat mult mai mult dar baietii mei nu se omoara dupa cascaval :P.
Tava am tapetat-o cu unt (eu am taiat untul cu cutitul si l-am pus bucati si a iesit atat de pufoasa budinca si rumena…apoi am pus orezul amestecat cu cascaval si oua…si am dat la cuptor vasul…pana s-a rumenit.
Ficatelul se taie bucatele, ciupercile (puteti pune mai multe daca vreti) se macina.
Cepele se toaca marunt si se pun la calit, in tigaie, cu ulei destul. Eu am mai pus si o lingura mare de tocana de-a mea, ce seamana cu un ketchup, cu mult ardei si gogosar .Apoi am adaugat ficateii si ciupercile maruntite.Se amesteca bine si se mai lasa 5 min.
Acum, se toarna sosul cu ficatei peste compozitia coapta de orez si se mai da la cuptor, vreo 10 min.
Vezi ca nu-s io ala cu reteta ,ca n-am doi copii..E luata de pa …internet :))
Viruse, e aceeaşi reţetă pe care-am făcut-o si eu! :)))))) E câh! crede-mă! 😀 Iecssssssssss!
Pai , de ce crezi ca ti-o pasai iar? :))
Mare figura esti :)))))))))))))))
Bre Giana, da’ n-ai putut să zici aşa de la început??? Că n-am citit decît pînă la poză:)) Şi te-am crezut femeie serioasă, dar tu otrăveşti pe ăl mai bun prieten al omulu’… Şi era să mă otrăveşti şi pe mine, zău aşa! Tu sigur ai amestecat ingredientele care trebuie? Că am ceva emoţii la „bla, bla” ăla strecurat în reţetă. De tine sau de site-ul buclucaş??? Ptiu, bine că am scăpat! Mi-au trecut ficăţeii pe la ureche… Sper ca Liviu e bine:)
Dupa poza as fii putut sa jur ca e placinta cu prune … hihihihihi =))
Remi, bla bla’ul ala inseamna oregano, cimbru, praf de usturoi. Le’am amestecat pe toate cum trebe, dar uite, daca nu ma crezi, fă şi tu reţeta şi mai vorbim după 😀
Şi haidi bre că nu l-am otrăvit, e still alive! am zis că n-are ce să-i facă rău… nişte orez acolo… dar am greşit, recunosc şi mă căiesc.
Liviu e bine, da. Tocmai a sorbit o bere. Cu nesaţ.
Vă pup pe toţi 4!
Laura, păi dacă era cu prune cred că era mai bun 😀
Uhhh, aveam ceva emoţii pentru Liviu 🙂 Bine că a scăpat cu viaţă!
Ba, Georgia ! Io creca de la ficatzeii aia ti se trage. Sucu’, zeama di pa iei, mai amaruie, se strecura in orezu’ ala, pe care io niciodata nu stiu sa-l fierb pan’la capat ! Se uscara ficateii si se amari orezu’ !
Ce-mi place, printre altele, la tine este ca esti fransha, zici si cum le mai faci pe nereusitelea , nu ca p’in alte parti unde totu’i perfect si minunat de perfect !
Mishulake, nu stiu ce sa zic si habar n’am de la ce, dar a iesit rea tare 😦 Cum ziceam si mai sus, imi pare rau doar de ingredientele aruncate, care au costat bani.
Multumesc pentru complimenturi :*
Deci: ficatei la tigaie, cu mamaliga si mujdei RULZ! Restul is fonfeuri (vorba unui clasic in viata!) 😀
internetul e de vina? 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
eu mai fac tacos, burrrittttoooo, paella, zupa di pesci 🙂 , saramura, supe creme etc.
nu, nu de pe net.
ai avea incredere in retelele mele? :)))
:)) Ieri…cu gripa in gura..am zis sa ma batzai si eu prin casa,da?
Aveam o bucata de ficat in frigider,zic (esti atenta?) hai sa fac ceva altfel…:))
Ma apuc sa dau ficatul prin masina de tocat,prima bucatica a iesit balega,sange stors :)) . Esti atenta?
Renunt,si toc in bucatele marunte,plus doi catei usturoi,o juma ceapa si o mana de ciuperci si le pun la calit..
Iau un foietaj(il aveam prin congelator) si bag compozitia calita in el,rulez si fac o rulada. Ai citit?
Scot rulada,mancat vreo doua felii(de foame) ,fimiu vreo doua si stop ca i s-a aplecat si restul la gunoi. Oleee!!! :))
hai bai, toti dati rebuturi azi? 😀
miki, imi suna cunoascuta asta cu „fonfeurile”! cine’a zis-o? 😕
EO, in retele tale as avea incredere! si in general, imi pare un om de incredere! 😉
Scorpio, nu mai pot de ras :)))))))))))) Nu pot sa cred!!!! ahahahaha!
Red, ai grija ce faci azi cu ficatii aia 😀
Eu m-apuc acum de sarmale. Daca pofteste careva, spuneti acum, inainte sa m-apuc de compozitie. Si sa fie clar, eu nu pun cimbru in sarma 😆
fa mai multe!!!! eu aduc smantana!! balesc 😦
Adica tu nu maninci,ca-i rau si-i dai la catel?
Adica pentru el nu-i rau?
Oricum,la catel este cu desavirsire interzis sa-i dai ceva calit.Mai ales ceapa.
Sa stii ca retetele luate de pe ici-colea sint cu unele lipsuri de componente sau explicatii,pentru protectie.Din „Cartea de bucate” si bucatarul are cota lui de drepturi de autor si acolo nu ai surprize.
Sau esti bucatar experimentat si iti pui mintiuca la contributie si-atunci n-ai surprize cu cateii.
Alex, nu ma certa prea tare. M’am gandit ca n’are ce-i face rau. Ingredientele nu erau rele, doar ca mancarea nu avea gustul la care ne asteptam. Lui Gipsy insa i-a placut. De altfel, sa stii c’am facut o exceptie pentru ca Gipsy mananca numai croncanele pentru caini cu probleme urinare (e bolnav) si crede’ma, e 30 lei kilogramul, deci cand e vorba de el, nu facem nicio economie. Ce? Voi nu’i mai scapati si chestii interzise catelusei? asa, cateodata? Las’ ca acum e bine. Mai gresim si noi… nu suntem perfecti. Ne-a fost mila cand l’am vazut cum se rostogolea de pofta 😦
Poate veniti si voi la „eveniment”.Avem si noi sarmale si o prajitura de-ti bati cateii cu basca,asa-i de buna.
Venim la eveniment cu mult drag!! La multi va spun si aici! :*
:))))))))))
Cred că ați spart buda a doua zi! Orez + cașcaval + ficăciori!
Dar aveați cumva ceva repezișuri prin mațe de v-ați apucat de mâncat chestiile astea?
În locul tău, aș fi o bună samariteană și aș reveni pe blogul ăla pentru a spune adevărul. Nu de alta, dar nu merită să mai sufere și alții. 🙂
aha. si eu am succes la caini! … Niciodata nu a mormait vreunul, indiferent ce imi trecea prin cap sa combin 🙂
Bun gasit, Georgiana!
Eu cred ca nu trebuia fiert orezul, ci calit pe aragaz intai, in putin ulei, apoi adaugata apa (supa) treptat, si bineinteles sarat, condimentat putin (pilaf clasic). Chestia cu oul suna un pic mai aparte, n-am mai auzit, dar nu vad de ce s-ar respinge la gust oul cu orezul…
Poate ca totusi ar merge mai bine budinca asta cu paste decat cu orez… Sau in loc de ficatei sa puneti ciuperci, insa in interior, doar cateva pe deasupra de decor… 🙂
Bine’ai venit, acuarele draga!
Acum ce sa zic? eu asa am gasit reteta, asa am facut, ca un copil ascultator ce sunt. Pe langa ouale alea nu uita c’am pus si 300 de grame de cascaval ras, chestie care-a ingreunat si mai rau. Cu siguranta ar fi fost mai bine cu paste, da, sau chiar cu cartofi, dar stii cum se spune… tot patitu’i invatat. Si peste vreo 30 de ani am sa zic ca am experienta 😀
Te pup si multumesc de vizita!
Dupa primele randuri, plus poza aferenta, eram hotarata sa fac chiar maine reteta.
La final insa, m-am razgandit, nu inainte de a rade cu lacrimi 🙂
Bine macar ca s-au bucurat cateii 🙂
Victoria, saluti! ma bucur daca’am reusit sa-ti aduc un zambet pe chip. In general, pe aici pe la mine, cam asta’i atmosfera 🙂
Te pup si te mai astept!!
Te admir pentru modul in care gandesti, in care glumesti si mai ales traiesti desi imi dau cu presupusul amandoi trebuie sa fiti norocosi. In fine deviai de la subiect, chiar si eu un amator intr-ale bucatariei la cei 24 de ani vroiam sa incerc reteta propusa de tine, de mentionat ca stau in Germania si gatitul nu este punctul meu forte, insa bine facui pana la urma sa citesc intreg articolul si sincer recunosc am ramas dezamagit de finalul povestii. Ma asteptam sa iasa o surpriza frumosa, insa inca o data invatam ca internetul nu este mereu cea mai buna solutie… Cam atat pe ziua de azi insa voi reveni dupa ce voi citi toate articolele de pe acest blog cu o impresie amanuntita despre Georgiana… Nu pot decat sa inchei dar trebuie… o seara placuta
salutare Emy! Bun venit la mine acasa! Vai de mine, daca vrei retete culinare simple si gustoase, doar spune’mi, numa’ nu te apuca, ma rog tie, de reteta asta! 😀 In alta ordine de idei ma bucur ca m’ai gasit si sunt convinsa c’o sa legam o prietenie frumoasa (ca doi oameni frumosi ce suntem… si modesti, dar asta’i alta socoteala 😀 ).
Btw, felicitarile mele c’ai ajuns acasa la lumea civilizata.
Noapte buna si ne mai „auzim” pe aici!
Hmmm, mi-a lasat gura apa, acu` vreau si eu ma duc la mamiiiiiii.