Skip to content

O poveste adevărată

Iulie 20, 2011

„Să-ţi povestesc o fază care mi-a marcat ziua”, îmi zice soţul meu luni, abia revenit de la serviciu. „Eram la birou în faţa calculatorului. Îmi ridic puţin privirea  şi pe geam zăresc o doamnă în vârstă cu un câine imens în braţe. Abia îl ducea săraca. O urmăresc cu privirea şi-o văd că se opreşte în staţia de tramvai. Istovită ca vai de ea, lasă câinele jos – probabil n-o mai ţineau braţele. În momentul ăla, le zic colegilor că voi lipsi preţ de un sfert şi oră şi ies glonţ din firmă. Mă duc la doamna respectivă şi-o întreb ce problemă are căţelul. Îmi povesteşte cum acum mai bine de o săptămână i-a dat drumul liber prin curte şi dus a fost. Când îşi pierduse speranţa că-l va mai găsi, s-a trezit cu el împingând-o cu botul pe la picioare în timp ce-şi făcea piaţa. O întreb unde locuieşte şi mă ofer s-o duc eu acasă cu maşina. Cu siguranţă n-ar fi lăsat-o nimeni în tramvai cu câinele şi nici taximetriştii nu-s foarte drăguţi când vine vorba de un animal în maşina lor, că deh! le face mizerie! Doar ştii c-am păţit-o şi noi cu Gipsy şi nu o dată! Tot drumul până acasă a plâns de fericire şi şi-a mângâiat căţelul flămând şi deshidratat. Nu-i venea sărăcuţei să creadă că şi-a regăsit animăluţul. Câinele stătea în braţele ei aproape fără suflare. Era fericit. Pur şi simplu se abandonase în braţele ei…
Ajunsă la destinaţie, doamna dorea cu tot dinadinsul să mă plătească şi nu ştia cum să-mi mai mulţumească. Nu-i venea să creadă c-am făcut gestul ăsta dezinteresat. Nu mai contenea cu mulţumirile…  I-am zis doar să aibă grijă de ea şi de căţel, să fie sănătoşi.”

58 comentarii leave one →
  1. Iulie 20, 2011 11:50

    Asta demonstreaza inca o data ca L. e OM ! Sa stii ca m-a emotionat postarea asta a ta.

    • Iulie 21, 2011 0:03

      miki, si pe mine m-a cam impresionat, de asta m-am si hotarat sa scriu despre asta🙂

  2. Iulie 20, 2011 11:58

    🙂 Georgiana draga, parca ma vad pe mine. Si eu sunt foarte dedicata unor cauze asemanatoare. De aia si din multe alte motive imi esti draga. Te pup!🙂

    • Iulie 21, 2011 0:04

      Stiu ca si tu ai fi facut la fel! si eu te pup, Gabita si stii ca simpatia e reciproca! Pupaciuni :*

  3. pinguinu nuclear permalink
    Iulie 20, 2011 12:01

    in timp ce citeam povestea ma gandeam sa iti zic ca sotul tau e om. Mi-a luat-o @Miki inainte. :-))

  4. Zazuza permalink
    Iulie 20, 2011 12:05

    hai, mah, ce impresionant! dragii de ei, toti trei🙂.

  5. Iulie 20, 2011 12:40

    Frumos, mai rar ti-e dat sa te intalnesti cu astfel de gesturi si de Oameni…🙂

    • Iulie 21, 2011 0:09

      Teo, imi imaginez ce fericita e stapana catelului. Si catelul…🙂 Si’au inceput frumos saptamana🙂

  6. Iulie 20, 2011 13:05

    Cainele de la tara s-a repezit zilele trecute la niscaiva pulpane de gasculita, insa era monitorizat, cand am vazut ca si-o ia pe cocoasa m-am dus sa-l apar, am impresia ca una m-a nimerit si pe mine, nu stiu sigur ca oricum ma ustura spatele de la bronzat :)), i-am dat si laptic dupa, n-a mai vorbit mama cu mine o zi intreaga, ca m-am dus repede sa ii tin partea cainelui. =))

    Frumoasa povestea.

    • Iulie 21, 2011 0:11

      Cip, mi te imaginez :))))) esti un bunuţ şi tu, ştiu eu! faină şi povestea ta!

  7. Iulie 20, 2011 13:24

    Ce n-a spus L:
    o doamna in varsta ……………………. de 22 de ani

    Dar ce servici e asta in care te uiti pe geam si pleci cand vrei, fie si numai pentru 15 minute?

  8. Iulie 20, 2011 14:04

    Aproape ca mi-au dat lacrimile, chiar daca poveste a fost una cu happy end.

  9. Iulie 20, 2011 15:13

    bravo Liviu

  10. Iulie 20, 2011 16:28

    Brava bărbat ai, Geo!
    Mai că te invidiez.🙂

    • Iulie 21, 2011 0:13

      Eee, azi am avut o scapare si l-am laudat😀 n-o fac foarte des, că i se suie la cap:mrgreen:

  11. Simona permalink
    Iulie 20, 2011 16:40

    …”pe geam zăresc o doamnă în vârstă”. Iata ca se poate. Bravo L si bravo Geo ca ti-ai ales asa barbat.

  12. Iulie 20, 2011 17:23

    FRUMOS ,se vede ca mai sunt oameni adevarati.

  13. Traian permalink
    Iulie 20, 2011 17:38

    …Oameni, caini, batrani, tramvaie, masini, suntem toti aici, trebuie sa convietuim impreuna!

    • Iulie 21, 2011 0:16

      Traian, corect! că bine le mai zici!🙂
      Pup Pufuleţul tău şi abia aştept să-l cunosc🙂

  14. Iulie 20, 2011 17:48

    @Simona, subscriu.
    Bravo Liviu! Ai dovedit inca odata ca esti un mare iubitor de animale si nu numai…

  15. Iulie 20, 2011 19:01

    Citind asta, nu pot decat sa ma felicit ca am rezervat biletul de avion!

    Va fi o placere sa cunosc asa oameni! :-* :-*

  16. Iulie 20, 2011 19:03

    O poveste despre trei caractere.
    Emoționantă atitudinea celor trei. Respect, tuturor !

  17. Iulie 20, 2011 19:07

    când am văzut imaginea, când am început să citesc, mi s-a strâns pentru o clipă sufletul. mă gândeam că ne vei spune ceva trist. dar nu…. ce bine… îmbrăţişări lui liviu pentru gestul făcut. de-acum o dată să te iei de el, că să vezi tu ce păţeşti!😀

  18. Iulie 20, 2011 19:12

    Brava lui, nu intalnesti pe toate drumurile asa un om, si nu afli des despre asemenea gesturi. Sa-ti traisca, Giani, cred ca va meritati unul pe altul. Si acum, ca sa glumim nitel, as spune ca… nici o fapta buna nu ramane nepedepsita!🙂

    • Iulie 21, 2011 0:24

      Gabita, finalul m-a amuzat😆 mai era o vorba… aia cu facerea de bine…😀
      te pup, draga mea.

  19. Iulie 20, 2011 19:28

    foarte frumos din parta sotului tau.sincere felicitari!mai rar intalnesti oameni carora le pasa de semeni.cu siguranta batranei nu i-ar fi fost usor sa ajunga acasa cu catelul in brate si pe jos.bravo si jos palarie!

    • Iulie 21, 2011 0:26

      Sarah, auzi ca cica nu era batrana tare ci doar putin mai in varsta.🙂
      dar chiar si asa: da, bravo lui!
      te pup si te mai astept la mine.

  20. Iulie 20, 2011 19:36

    Giorgiana, ma gandesc cum as fi eu daca mi-as pierde motanelul.😦

    Si da, este adevarat ceea ce se spune:
    „cei care iubesc florile, animalele si copiii au suflet bun! 😀

    • Iulie 21, 2011 0:27

      Gabriela, mare adevar graita-i! asa este! “cei care iubesc florile, animalele si copiii au suflet bun!
      te pup dulce, dulce!

  21. Liviu permalink
    Iulie 20, 2011 21:14

    Draga mea Georgiana a considerat ca e bine să dea din casă (şi să romanţeze).
    Îmi rezerv dreptul la replică şi vin cu lămuriri:
    Bătrâna doamnă care a trecut prin faţa vitrinei în spatele căreia lucrez nu era bătrână.
    Era o doamnă, care ajunsă în staţia de tramvai deja voia să sune la taxi.
    Câinele (nu am aflat cum îl cheamă, aşa că am să-i spun „Câine”) pe cât de voluminos, pe atât de inert.

    Reacţia pe care am avut-o nu o asociez cu dragostea de animale sau cu respectul pentru oameni, ci cu teama ca acest bizar gest din partea Doamnei sa nu atragă oprobiul cetăţenilor asistenţi.

    Nu sunt erou.
    Doamna, Câinele – poate.
    Cu sinceritate, în maşină, pe drumul spre casa lor, nu ei plângeau.

    Liviu

    • Iulie 20, 2011 21:33

      Se pare ca am avut dreptate, era in varsta …………………………… de 22 de ani; cineva doarme pe canapea in noaptea asta – si nu e catelul!

  22. Iulie 20, 2011 21:28

    Liviu, cu atat mai frumos🙂

    io zic sa fugi pana nu te prinde ca i-ai umblat p’aci ca va fi vai si amar ;))

  23. Traian permalink
    Iulie 20, 2011 21:40

    Da, da, trece la hrana rece…

  24. Liviu permalink
    Iulie 20, 2011 22:01

    Poveste adevărată, luni, 18 iulie 2011.
    Nu mă mai bag. Pentru că doare.

  25. Iulie 20, 2011 22:29

    ce ne-a facut pe toti. Nu exista nici un caine, nici o doamna. Cuvintele cheie sunt „luni” si „la lucru”. Intelegeti? „Luni la lucru”. „LUNI LA LUCRU”. Omul nostru era luni la lucru si nu avea chef de lucru. Si-a luat ziarul, a mers la toaleta, a adormit pe acolo 3 sferturi de ora si… cand a iesit, cu cine a dat nas in nas? Cu sefu. Ala de respira greu. Cu o ultima sfortare, la urletul „UNDE NAIBA AI DISPARUT?”, a inventat pe loc povestea (noroc ca usa de la toaleta e foarte aproape de cea e iesire). Doar in felul asta putea domoli BOSStia. Si, seara cand a ajuns acasa, i-a povestit tot la Giorgi. Iar Giorgi ne-a povestit si ea ce a inteles. Are careva tupeul sa ma contrazica?🙂
    qed

    • Iulie 20, 2011 23:48

      pinguine, mai, sunteti teribili!! iaca ce surprize găsesc eu pe blog! am fost plecată şi iaca ce găsesc! aleuuuuuuuuu! nu mă mai joc cu voi!😀

  26. Iulie 20, 2011 23:05

    Liviu, io te-am avertizat😀

  27. Iulie 20, 2011 23:35

    Liviu, eu am retinut ca era o doamna in varsta. Acum aflu ca avea 20 de ani😆 Aham! deci de aia te-ai oferit s-o duci acasa cu masina!! Mancare foarte receeeeeeeeeeee!
    Am glumit, e in regula, Liviu mi-a zis acum ca doamna nu era in varsta, adica nu era batrana, dar nici foarte tanara.
    Mie asa mi-a lasat impresia atunci cand a povestit, mai misteic, desi nu asta era ideea postarii🙂
    Si sa nu credeti ce-a zis mai sus, el chiar respecta oamenii si iubeste animalele! o face aici pe-a modestu’… a vazut ca-l laudati toti si s-a rusinat! nah! asta-i adevarul😉

  28. Iulie 20, 2011 23:40

    Later edit: Liviu e inginer!:mrgreen:
    o facut o analiza pe text mai mult decat inginereasca! uoffff!

  29. Una permalink
    Iulie 20, 2011 23:47

    bravo si respect pentru Liviu! (si pentru nevasta sturlubatica si iubitoare, desigur🙂 )
    e trist ca gesturile acestea, firesti si omenesti, devin tot mai rare si incep sa ne surprinda.
    in lumea asta incrancenata si stresata, daca cineva iti da din senin cu bata in cap, o iei ca atare si zici „asta-i lumea, asta e”. daca cineva iti zambeste si te ajuta, deja esti contrariat: „oare e pe bune?” e, uite ca e pe bune!
    seara buna, lume buna!🙂

    • Iulie 20, 2011 23:59

      Una, da mami, e un sufletist! m-a impresionat si de aia am scris despre asta🙂 S’poi na, daca nu era asa nu era sotul meu😛 Sturlubatic este si el, ca iaca ce analiza o facut mai sus!😀
      Una peste alta, da, e pe bune, mai exista si oameni pe lumea asta. Din pacate asa de putini…

      Te pupic si-ti doresc o noapte linistita!

  30. Iulie 20, 2011 23:52

    Știi ceva?!
    Chiar dacă doamna avea douăj´ de ani, iar cătelul era…insignă, io tot aș aprecia grija pe care o manifestă și pentru serntimentele mele când povestește așa frumos😀
    Aferim așa gentleman!

    • Iulie 21, 2011 0:01

      Andru, normal ca nu conteaza varsta… ideea era cu totul alta, da’ na! am lipsit de acasa si s-o gandit sa-mi faca o surpriza😀 Iar povestea e chiar reala🙂 N’am eu atata imaginatie sa inventez povesti desi mi-as dori😀
      ti puuuup!

  31. Iulie 21, 2011 7:13

    Noa, o plimbare până la Predeal am să fac şi io săptămâna viitoare, tot cu un câine😀
    Se mută vecinii şi nimeni n-a vrut să le ducă şi câinele, un bătrân maidanez, adoptat de mine acum vreo trei ani şi donat vecinilor spălat, pieptănat şi vaccinat🙂
    Sper să n-aibă rău de maşină…😛
    Dacă aveţi idei care să mă ferească de eventuale incidente, le aştept🙂

  32. Iulie 21, 2011 8:46

    Sotul tau si cu tine sunteti niste oameni de treaba!…🙂
    Pupici.

  33. Iulie 21, 2011 10:47

    Sa va dea Dumnezeu la fel!
    Daca avea nevoie de laude chema Pro TV-ul ,Antenele si OTV-ul cu linie deschisa permanent pentru discutii.
    Cred ca a facut-o,pur si simplu pentru ca asa e el si pentru ca a putut.
    Mult bine!

  34. Iulie 21, 2011 11:01

    si cand ma pregateam sa felicit sotul pentru gestul profund uman si pe tine ca l-ai gasit si luat dintre ispite, iaca cum au distrus oamenii astia scenariu palpitant😆
    tare ce-mi place de voi :*

  35. Iulie 21, 2011 11:19

    hai mai … eu cred ca respectivul catel se aciuase la al tau sot la firma de citeva zile si cind a vazut omu’ ca a venit stapina a zis sa-i duca acasa sa fie sigur ca a scapat de catelul plimbaret😀🙂

  36. Iulie 21, 2011 16:01

    Ce frumoasă întâmplare! Felicitări, soţului tău, dragă Georgi! E un om cu suflet mare. De fapt…aşa sunteţi amândoi, pentru că vă pasă de aceste sufleţele nevinovate şi de oameni, în general! E mare lucru, în ziua de azi, să nu uiţi să fii om!
    Vă doresc tuturor o zi cât mai frumoasă!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: