Skip to content

Cum am devenit eu bogată

August 25, 2011

În cele patru zile care s-au scurs de la revenirea mea acasă ( să-i zicem transhumanță)  am fost asemenea unui heliofob (hai că v-am dat gata cu termenul ăsta, este?). Pur și simplu am tras jaluzelele și-am visat la zilele minunate petrecute alături de oameni frumoși – zile ce s-au scurs cu atâta repeziciune, că dac-o mai lălăi mult în stilul ăsta, iar mă apucă jalea și iar pun capacul pe laptop! Are cineva vreo idee de ce mi-e așa greu să vorbesc despre asta și de ce brusc mi-a fugit toată inspirația?

Am mai sorbit o gură de cafea, am tras cu nesaț un fum de țigară (Marlboro filter plus – hai să trăiești Andrucu!) și parcă, parcă simt că se pune de-o amărâtă de sinapsă. Și a fost tabăra! N-am să mă apuc să intru în amănunte, ci am să vă spun doar că am întâlnit oameni incredibil de frumoși care-au rezonat unul cu altul de-o manieră ce iarăși nu poate fi exprimată în cuvinte. Au fost șase zile pline de armonie, voie bună, cântec de chitară, dans, plimbări în natură și câte și mai câte! Am fost  o mare familie. Ne trezeam, mâncam, de băut nu zic nimic:mrgreen: că doar știți că-s o discretă, hlizeam, cântam, dormeam, ÎMPREUNĂ. M-am trezit într-o zi urâtă de luni – lunea oricum e o zi urâtă, dar asta a fost cea mai cea – și nu v-am găsit. Am oftat pentru ca mai apoi să zâmbesc. Cum am putut să cred că voi nu sunteți lângă mine?

Muamă câta nostalgia pe mine! Asta e, asta simt și degeaba încerc eu să mă dau Zoe cea bărbată, că nu-s!

Și ca să nu uit, de musai să vă zic, deși știu c-am mai făcut-o și cu alte ocazii, mă felicit și m-aș și îmbrățișa dac-aș putea că mi-am făcut blog! Fără el toate astea nu s-ar fi întâmplat și zău c-aș fi fost mult, mult mai săracă!

Tăbărașilor dragi, vă zic și pe această cale că mă bucur mult că v-am întâlnit și că a fost pentru mine o experiență așa plăcută, c-am băgat-o repejor într-un sertăraș la inimă. O țin acolo spre păstrare și vă promit că nimeni și nimic nu mi-o va putea lua!

Și acum, pe final, fac și eu ca la karaoke când intră partea cu instrumentalul – poze, deci!😀

Instructajul dinaintea concursului de tras cu pușca.

Joi, la sosirea tăbărașelor cucuiete!😛

Și- horă sărbătorească: moldoveanu cu olteanu și cu ardeleanu!!

Dimineața, la o cioacă pe terasă

Abia ajunși la domeniul de la Lăpușna al regelui Ferdinand

Voi reveni aici într-o postare viitoare.

Fotografia de mai jos face parte din șutingul care-a avut loc pe domeniul lui Ferdinand. Una din fotografii va apărea pe coperta revistei Vogue – ediția de vară.

Și-o fotografie de familie. Eu nițel cam ostenită după șuting. Grea viața de fotomodel!😀

Cineva trebuia să pornească cascada, nu?

Marea pescuială de păstrăvi! Mulțumiri pescarilor! Buni au mai fost cu mujdei de usturoi!

Ufff, cât e de greu! Tot pun aici fotografii în speranța că voi putea să transmit celor ce n-au fost acolo măcar un pic de atmosferă, dar realizez că nu prea am cum, așa că închei aici nu înainte de-a mulțumimi încă odată organizatorilor, respectiv Melania, Pești și kekee, doamnei Lucreția la a cărei pensiune ne-am simțit ca-n Rai și nu în ultimul rând tuturor prietenilor mei tăbărași fără de care nimic din tot ce s-a întâmplat n-ar fi fost posibil. Vă sărut și vă îmbrățișez încă o dată.  Îmi cer scuze dac-am fost mult prea patetică.

Și-o fotografie de final cu pensiunea Lucreției:

32 comentarii leave one →
  1. August 25, 2011 15:41

    Asta-i sado-maso deja! Incerc sa nu mă mai gândesc, să zic c-a fost frumos, dar că a trecut și să fim noi sănătoși până la anu s-o reeditam… Așa că, intru peste tot unde se povestește despre Ibănești și amintirile mă chinuiesc😀

  2. August 25, 2011 16:02

    Miki, subscriu! Voi mai reveni cu fotografii si impresii despre tabara, dar pentru moment cam atat am putut!
    Acum ma duc sa fac o varza cu ciolan afumat, c’acus vine „sefu” de la munci si parca nu ma lasa inima sa-i dau si-a patra zi tot mancare rece:mrgreen:
    Pupici dulci!

  3. August 25, 2011 16:03

    si pentru cine stie:

    hihhihhihi
    sau poate asta:

  4. August 25, 2011 17:04

    sunteţi nişte oameni minunaţi şi tu şi liviu! se putea să nu fie bine când sunteţi voi prin preajma? ia să-mi spui tu mie!
    şi sunt sigură că nu, nu se putea…. decât foarte bine!
    mă bucur mult pentru voi!
    offf, că de data asta mi-ai lipsit cam mult, recunosc!

    • August 25, 2011 17:18

      Psipsic drag, am luat-o cu povestitul în ordine inversă!😉 Fii pe recepţie! am intrat în forţă!😀
      Mie mi-e dor în orice moment de tine, de voi🙂 Cred ca va trebui sa ma înfiaţi cu randul😆
      Te foarte, foarte, foarte pup!!!

      • August 26, 2011 11:09

        g, take ur time! bucură-te, aminteşte-ţi, păstrează şi nu uita: şi noi am fi fost mai săraci fără tine!😀

  5. August 25, 2011 18:12

    Sărut mâna , Georgia ! Mille grazie pentru generozitatea cu care ne povestești și ne arăți cele pătimite de voi, grupul unit pe drumurile șelevecene, grup re-unit în toată frumusețea și tinerețea sa cu minunata ocazie de săptămâna trecută. grup ce suferă după cum am citit și prin alte părți, de un adevărat sindrom Ibănești.
    Se spune că viața omului nu se măsoară în ani ci în ceea ce, cum și cât de intens trăiește. Doresc să aveți parte de multe asemenea lucruri.
    Toate cele bune ție și Liviului.

    • August 25, 2011 20:53

      Mishulake, chestia-i ca n-am prea povestit. Mi-am exprimat doar niste sentimente. Probabil va veni si ziua in care voi putea povesti, acum insa-s prea „ahotica” – ca sa folosesc un cuvant des utlizat la Iba😀
      Toate cele bune si tie din partea noastra.

  6. August 25, 2011 19:05

    În prima seară la Ibă, ți-am arătat un mesaj de la prietena mea dragă: ”Ce fac fetele? S-au aliniat planetele că v-ați întâlnit?!” Ținuse minte…
    Habar n-am când a fost ultima aliniere a planetelor sau când va fi următoarea. Nu prezintă interes! Pot, în schimb, să fiu sigură ca nimic nu-mi poate șterge sau altera ceea ce am trăit la Ibănești!
    Ceea ce s-a petrecut a fost un efect al alinierii …personalităților, ca să vă citez pe tine și pe Liviu. A vă întâlni pe voi, toți, oameni plini de talent și bucurie de a trăi, dublat de familiaritatea firească instalată instant, m-au făcut parte dintr-o experiență extraordinară. În mintea mea, întreaga întâmplare am închis-o într-o capsulă temporală și n-o s-o povestesc oricui, pentru că n-ar avea cum să-i înțeleagă intensitatea și substanța.
    Simt nevoia să mă înclin în fața voastră, a tuturor și să spun simplu: MULȚUMESC PENTRU TOT!

    • August 25, 2011 20:58

      Andrucu mi-s asa de vii toate-n minte de parca adineauri s-au intamplat si asa vor ramane multa vreme. Va iubesc pe toti si va multumesc si eu la randu’mi pentru ca existati🙂
      Am mai spus si-o mai spun o data: sunt convinsa ca ne vom reintalni cat de curand😉 Marmotele simteeeeeeee!
      Pup iu, Andrucule nebunatic :*
      P.S. acu’ ma framanta o intrebare: cat costa oare o sticla de Becks cu totul?😀

      • August 25, 2011 21:06

        Io cred că numai golită de conținut, sticla devine …neprețuită😉
        Of! Of! Of! Cât de îngrozitoare mai pot fi uneori😦

        • August 25, 2011 21:09

          dac’ar fi toti oamenii asa ingrozitori ca tine… lumea ar fi mult mai buna si mult mai frumoasa! Auzi la ea: „ingrozitoare”! Pfffffffff! ce-as sta acu’ la o bere cu ingrozitoarea de tine!!!!!!

  7. August 25, 2011 21:28

    Atata ma tot cacai aci si nu stiu ce sa scriu. Doar simt. Singurul lucru ce-l pot face e sa simt… offff, ca mi-o sarit somnul. Asta-i energia de la la sefa, transmisa prin tine :-*

    Dar stii ceva: ah, cat ma bucur ca nu is singura care simte asa!

    • August 25, 2011 21:38

      Mie-mi spui? 4 zile m-am câcâit să trec de faza de monosilabică şi nici c-am reuşit! Aşa că te înţeleg foarte bine🙂 Dar ştii ce? mi te imaginez şi parcă-ţi şi simt mâna încolăcită în jurul gâtului şi pupăturile apăsate cu care m-ai copleşit. Asta-i tot ce rămâne!😉
      Ti pup, Strigoiţico! :*

  8. August 25, 2011 21:29

    N-am a-ţi zice decât OFOFOFOFOFOFOFOF!
    Vă pup pe toţi trei, dar mai ales pe tine, cu care, dacă nu m-aş fi împrietenit, multe din impresiile astea ar fi rămas netrăite. :-*

    • August 25, 2011 21:47

      Mel,
      ăăăăăăăă………
      îîîîîîîîîîîî…………😳
      ce pot să zic acum decât: ŞI EU!
      Ştii, întotdeauna am apreciat la americani faptul că-şi spun mereu I love you mom, i love you daddy, i love you, my friend! De aia zic şi eu acum, cu mâna pe inimă: Te iubesc, draga Mel şi-ţi mulţumesc că-mi eşti prietenă🙂 :*

  9. August 25, 2011 21:37

    Ai reusit sa transmiti, cu certitudine!!
    Nu ma credeam nici pe mine in stare …da’ m-o apucat usor amocul…ca nu fusei si io acolo…

    • August 25, 2011 21:48

      Ano, tare mult mi-ar fi placut sa te cunosc. Imi promiti ca la anul macar vei incerca sa vii?

  10. August 25, 2011 21:50

    Om trai si om vedea. De incercat, sigur voi incerca🙂
    Si mie, sa va cunosc pe voi!🙂

    • August 25, 2011 21:52

      tu-mi promiti ca faci tot posibilul sa ajungi, si-ai sa ajungi, pentru ca daca vrei cu adevarat poti, iar eu iti promit ca nu-ti va parea rau!😀

  11. Una permalink
    August 25, 2011 22:16

    bun revenit, patetico, si ma bucur ca ai avut o tabara frumoasa si plina!🙂
    noua ne-a cam fost dor de tine pe-aici.

    • August 25, 2011 22:30

      Iubita, am vazut comentariul tau la Mel pe blog si m-am bucurat tare mult. Te-am simtit aproape🙂
      Te pup si ce sa zic…. de-acum, cu exceptia unor uikenduri pe care mi le voi mai petrece la munte, o sa cam stau pe aici, adica n-o sa ti se mai faca dor.
      Nopticica frumoasa-ti doresc!!

  12. August 26, 2011 7:47

    Buna dimineata, GG!
    M’am binedispus pe ziua asta de vineri. Iti multumesc, fata frumoasa :-*
    Salutari si imbratisari si lui Liviu si lui Claus!

  13. Zazuza permalink
    August 26, 2011 8:17

    ce frumos! se vede ca v-ati distrat si ca v-ati imprietenit! te pup, bun venit!

  14. August 26, 2011 9:15

    Starea cred ca ai reusit sa o transmiti tuturor…
    Eu una am fost alaturi de voi in fiecare zi oricum si repet,mi-as fi dorit sa fiu cu voi,insa mi-ar fi fost greu sa ajung singura acolo si ceva de ordin medical m-a tinut departe.
    insa mi-as dori data viitoare sa fac parte din cercul vostru deja format.

    Geo,bine fata:) nici la tine nu scap de poze cu caoboiul meu? Ma omorati cu zile…of,of…

  15. August 26, 2011 11:23

    Bine ai revenit, deja scadeau rank-ul al platformei wordpress🙂
    Super poza de la avatar!
    Pace!

  16. Carmen Negoita permalink
    August 26, 2011 12:13

    Am urmarit la Melania sirul povestirilor din saptamana magica. Abia astept sa vii si tu cu mai multe detalii si desigur foto. Frumos… ce sa mai spun. Ma bucur ca v-ati distrat si ca ati plecat de acolo cu un sac plin de amintiri faine.🙂

  17. August 26, 2011 12:47

    Frumos.
    Dar am văzut pozele, am citit comentariile și tot nu m-am lămurit: care v-ați combinat cu cine?

  18. August 26, 2011 13:42

    ma bucu rmult pt voi, cu siguranta ca mi-ar fi placut sa fiu si eu acolo in gasca, dupa cum va vad, m-as fi incadrat perfect :))
    eu zic sa te bucuri ca ai ce-ti aminti…noi astia mai amarati, am „lins doar geamul de la cofetarie” bucurandu-ne de pozele voastre!

  19. August 26, 2011 14:43

    Leidi, neaţa la amiază!😀 Mă bucur c-am reuşit să-ţi provoc o stare de bine. Îmi şi imaginez zâmbetul ăla al tău ghiduş!😛 Te pupăm şi noi şi să ştii că ni-i dor de tine, de voi!🙂

    Zazucu. bine te-am găsit, scumpă fată. Da, aşa bine ne-am simţit şi aşa bine o fost, că nu ne mai revenim.
    A venit uikendul şi deja ne bate un gând de evadare. Greu tare după un concediu aşa lung şi reuşit… ufffff
    Te pup şi-ţi doresc un uikend fffff frumos!

    Scorpio, de musai la anul să participi. Ai un an să-ţi faci planul, da??? Să nu te aud că nu poţi, că câr-mâr. O să vin eu personal şi-o să te iau pe sus. Să nu zici că nu ţi-am spus.:mrgreen:
    Daaa, fain cowboy-ul, a? hihihih De acord cu tine!😉 Hai ti pup.

    Theo, pace si tie! era sa zic Cititorule! duamni, cât îs de păcătoasă.

    Carmen, bine te-am regăsit, iubita. Da, a fost de vis. N-ar fi rău să te gândeşti de pe acum şi să-ţi programezi concediul în aşa fel încât la anul sa vii şi tu! Garantat te vei simti minunat!!!
    Tu când pleci în concediu?
    Kiss kiss!

    Greg, cine cu cine vrei tu. Lasă-ţi imaginaţia să curgă…

    Red, n-am cuvinte să exprim ce-a fost acolo. Mi-e greu. A fost prea frumos. Şi da, te-ai fi integrat mai mult decat perfect!!! Poate la anul?? A?

  20. August 26, 2011 15:53

    mai bine nu promit, dar sunt acolo, decat ca anul acesta…

  21. August 26, 2011 22:00

    ba ai fost la pastravi, fara mine.
    pai asa ne-a fost vorba fata?
    iti mai repet: cand dai la peste sau la serpi, ma chemi, e musai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: